Postat de: FlorinP. | Ianuarie 27, 2016

Offshore – Episodul III


Prima oară când am mers pe platformă – pe partea unde ne vom desfășura lucrul, eram cam emoționat. Mi-am adus aminte, încă odată de momentul Pătrăscioiu, descris în articolul despre prima mea intrare în șantier pe care îl găsiți aici. Pe scurt, ultimul examen pe care l-am susținut înainte de licență a fost la acest profesor. Înainte să îmi dea nota de trecere, ca să pot intra în licență mi-a spus așa: „Bă băiatule îți dau notă de trecere, dar să nu te prind niciodată într-un șantier”. Sincer atunci mă gândeam mai mult la note decât la șantiere, practic până când am ajuns în primul șantier nici nu știam ceea ce este ăla un șantier. La fel ca în primul șantier onshore când am intrat pe poartă, aici pe offshore când am trecut podul între flotel și platforma propiu-zisă m-am gândit la vorbele lui… și am decis să trec mai departe încă odată.

Aici pe platformă din echipele cu care am lucrat în port… doar câteva persoane mai sunt prezente și pe platformă în faza de offshore, dintre care Lee Blueitt. 15 persoane dintre tehnicienii seniori au fost dați afară, prin tehnica pumnului în gură, doar pentru simplul fapt că au vrut mai mulți bani. De la ce a pornit toată problema? Clientul a mărit rata orară a oamenilor (n.r. tehnicienilor) care mergeau offshore, probabil pentru a îi motiva să meargă, dar mărindu-le rata aceștia aproape ajungeau la rata orară a unui tehnician senior, lucru care nu le-a convenit astora 15 despre care vorbim. Au înaintat o scrisoare oficială, semnată de fiecare, către management zicând că dacă nu le măresc și lor rata… atunci nu vor veni pffshore, sau se bagă la a fi simpli tehnicieni, de ce să își ia o responsabilitate în plus daca nu este plătită. Răspunsul clientului… BANG toți afară🙂.  Sincer credeam că într-o țară civilizată cum este Marea Britanie nu se aplică astfel de tehnici comuniste.

Activități așa multe nu prea am avut în această primă tură, pentru că ne lipsește curentul, am instalat stațiile, am obținut certificatul de competență, am făcut câteva documente, am mers de vreo câteva ori și pe platformă în CCR… si cam atât. Ultima zi a fost cea mai lungă. Știam că o să călătoresc spre casă și nu prea mai aveam chef de nimic, nu că aș fi avut multe chestii de făcut.

Dacă tot am început cu profesorul Pătrăscioiu… cred că este cazul ca acest articol să îl termin tot cu el. Țin pe această cale să îi mulțumesc omului pentru vorbele pe care mi le-a adresat atunci. Cu acel prilej a făcut în așa fel să nu fie uitat de unul dintre elevii lui favoriți.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: