Postat de: FlorinP. | Iunie 19, 2010

Chinul gipsului!


Mai am puțin și sper să scot piciorul din gips. Abia aștept! Sincer cred că înnebunesc. Nu am stat niciodată așa de mult țintuit la pat, nu am avut până acum picioare și mâini rupte așa că nu știam ce înseamnă să stai tot timpul în pat, cu ”cracii în sus”. Dar ce să facem dacă omul a zis: ”Tati folosește-ți cât mai puțin piciorul” așa am și făcut.

Partea cea mai mișto a acestei ”aventuri” a fost faptul că același doctor mi-a pus dignostice diferite. Prima dată mi-a pus diagnostic de entorsă când mi l-am pus în gips la spitalul Județean la serviciul de urgențe, iar când m-am dus la cabinetul doctorașului de la Cina (ortopedie camera 16) am descoperit cu stupoare, că cele 2 săptămâni pe care trebuia să le stau pentru entorsă, tocmai se transformaseră în 3 pentru fractură nedeplasată. Cum este posibil așa ceva … numai Dumnezeu știe și deasemenea sistemul sanitar românesc.

După ce mi-am pus piciorul în gips a trebuit să trec pe la cabinetul doctorașului meu pentru a îmi lua concediul medical. M-am dus a doua zi când trebuia și surpriză omul nu era la cabinet… conform spuselor unei asistente avusese o operație la spital și fusese chemat de urgență. Așa că a trebuit să fac cale întoarsă și să revin a II-a zi. Deși piciorul meu era imobilizat, mă durea ca naiba când îl puneam în pământ dar a trebuit să mă reîntorc pentru a primi actele necesare vacanței pe care trebuia forțat să mi-o iau. Și am primit concediul pe 3 săptămâni nu pe 2 cum era inițial datorită schimbării diagnosticului după cum v-am spus mai sus. Acum nu mai mă doare așa de tare, de fapt mai mă supără puțin când stau prea mult în pat și seara când mă ridic parcă îmi anchilozează piciorul și doar atunci mai simt durere, dar în rest totul pare bine.

Marți abia aștept să ma duc la control. Să vedem ce zice doctorașul. Sper să nu mai mi-l pună încăodată în gips că mor. De ce spun asta, pentru că la controlul trecut era o tanti care a intrat înaintea mea și ei trebuia să i-l scoată… A intrat fericită și a ieșit și mai fericită cu încă o perioadă de 2 săptămâni dar și cu un gips nou. Repet sper să fiu bine…

Singurul meu regret este faptul că am ratat trainingul de RS în urma căruia trebuia să intru pe un proiect. Dar … asta este, uneori poți face ceva ce îți pui în minte, alteori nu poți face nimic din cauza unor evenimente neprevăzute… și ce faci în acest caz… dai minge de arbitru și mergi mai departe că nu mai ai ce să faci.

Dacă totul decurge cum trebuie miercuri ar trebui să fiu în mașină, pe cai și la muncă direct. Sper totuși să se găsească ceva și pentru mine să nu mai stau degeaba la muncă ca tare rău este să fii șef pe STANDBY, și dacă nu se va găsi vom aștepta pentru că până la urmă în această firmă azi stai degeaba și mâine apare de lucru. Și mai sper încă un lucru, să nu mai am probleme care să împlice gipsul niciodată!

Got to go, masa mă așteaptă!🙂 V-am pupat!


Responses

  1. stai linistit ca marti scapi de „belea” iar miercuri ne vedem la „scarbiciu”.

    la trainingul de RS n-ai pierdut nimic , decat o diploma cu numele tau inscriptionat pe ea …a si glumele lui Roel!

    te-a pupat fratele tau …operat si el de curand :((


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: