Postat de: FlorinP. | Octombrie 10, 2009

Prieten sau cunoştinţă?


Oare de ce sunt făcuţi uneori cei mai buni prieteni să îţi înşele aşteptările. Sunt mulţi care atunci când au nevoie de tine, tu esti cel mai tare, şi când deja s-au realizat, mai mult sau mai puţin îţi dau cu FLIT la cea mai mică chestie. Uită cât i-ai ajutat şi tot ceea ce ai făcut pentru ei. Şi sincer fiindu-ţi aşa buni prieteni nu ai cum să le vezi adevărata faţă, ceea ce gândesc şi cum sunt ei de fapt.

Sunteţi mulţi care aveţi sau aţi avut prieteni cu care aţi împărţit totul şi până şi ultima bucată de pâine. Eraţi ca fraţii, nu conta că azi el avea 2000 de lei în buzunar şi tu aveai 10.000 de lei în buzunar, se punea la comun şi vă luaţi amândoi câte ceva de 6.000 de lei şi invers. Mâncaţi unul în casa celuilalt şi ambele mame se purtau cu amândoi ca şi cum aţi fi copilul ei, depinde de caz. E păcat că din cauza la câteva chestii prietenii din copilarie nu mai sunt prieteni când sunt mari. 

Oare cum puteţi fraţilor să faceţi aşa… să vă înjunghiaţi prietenii cu care aţi crescut pe la spate, şi care poate ar face  sau ar fi făcut orice pentru voi,  şi pe urmă să aveţi ipocrizia de a spune că tot ei, sunt nişte bulangii că s-au îndepărtat de voi. Oricum problema cea mai mare, după părerea mea, ştiţi care este, trebuia să vi se zică de la bun început cum stă treaba, ca să se vadă că se ştie totul. Dar nu, nu am făcut-o pentru că am crezut că totul trece de la sine şi că prietenul la nevoie se cunoaşte şi am trecut mereu peste asta în speranţa că nu se va mai întâmpla.

Cel mai mult mă deranjează când, cineva care afirmă că îţi este prieten, te vorbeşte pe la spate, că esti cel mai mare cretin, idiot, şi în faţă eşti cel mai tare, cel mai bun prieten… . Nu îi suport pe cei care se dau la prietenele, soţiile celor mai buni prieteni sau celora pe care îi consideră prieteni, pe cei care, atunci când au nevoie de tine sunt cei mai buni prieteni şi când s-au văzut cu treaba rezolvată uită să te mai caute. Şi este trist, că nu crezi atunci când ţi se spune ce fel de oameni sunt, şi tu chiar nu vezi asta, pentru că, încă, cu tine nu s-au comportat aşa şi speri că nu se vor comporta… pentru că, ce naiba, doar eşti prietenul lor.

Doare, ştiu asta, doare foarte tare… când se întâmplă chestiile astea mizere, şi ştiu şi eu asta, pentru că şi eu la rândul meu am păţit-o şi probabil că o voi mai păţi, dar sper totuşi că mă voi învăţa minte odată şi odată să spun GATA frate… până aici. Cel cu care eram ca un frate acum zice despre mine că sunt un bulangiu că nu mai bag lumea în seamă, dar se vaită la toţi, că din cauza mea s-a certat cu fata pe care o iubea… că mă credea prieten şi eu l-am tradat. Îţi spun acum FRATE, nu te-am tradat, ci ţi-am făcut un bine, pentru că fata cu care erai nu te vroia… se văita că îi este „scârbă” când te vede după ce ai facut treaba aia murdară… şi jur pe ce am mai scump că asta a zis nu e scoasă de la mine, dar cum puteam să îţi zic asta în faţă. Şi când am văzut că ţie îţi place să fii masochist, că cea pe care o iubeai, nu te vroia, şi tu vedeai asta… dar totuşi o credeai pe ea şi nu pe mine, te-am lăsat în pace, cum poţi spune acum că eu sunt un nesimţit? Oare cum?

Cel mai bun prieten, pe care credeam că îl am, şi cel căruia i-am luat de fiecare dată apărarea când toţi cu cei care umblă acum îl huleau, şi eu umblând cu ei dar şi cu el, şi pe care într-o mică parte l-am „integrat” iar în grupul de care se îndepărtase, acum îmi reproşează că nu mai dau nici un semn de viaţă. Unde erai tu atunci când toţi mergeam la discoteci, terase şi faceam panarame şi tot felul de chestii. Erai cu fata pe care o iubeai, te-ai îndepărtat, şi când ai aflat nişte chestii despre ea… ai venit la noi iar. Acum eşti prieten cu cei care te huleau înainte, şi crede-mă că te vor huli mereu pentru că lupul îşi schimbă doar părul şi nu naravul…  pentru că tu ai o fire care nu acceptă să fie decât ca tine, şi din această cauză te-ai certat cu prieteni buni şi sincer îţi spun că nu m-ar mira să te certi şi cu ei.

Ne-am ajutat reciproc de când eram mici dar când ai dat şi oleak de lovele te-ai schimbat. Ai zis că prin bani poţi avea orice! Ai încercat să iei ceva ce nu era al tau. Cei mai buni tovarăşi nu fac asta. Am aflat din două părţi chestia asta. Şi oricât ai nega… nu ai cum pentru că una din surse este exact prietena mea. S-a stricat. Nu arunca tu cu pietre pentru că nu eşti un sfânt ai făcut cea mai mare greşeală pe care o puteai face. Dacă aveai nevoie de mine un sigur cuvânt era de ajuns. Pentru tine m-am certat cu mama mea… pentru o minciună scoasă de cineva de la tine din familie. Cu propia mea MAMA! Pentru tine… deci te rog să taci când vine vorba despre mine. Te întrebi întotdeauna de ce nu mai sunt cum am fost. Răspunsul este că ai devenit arogant şi cu mine. Plus că ti-am zis că femeile se duc şi vin prieteniile rămân. Nu m-ai ascultat. Uite de aia!

Ultimul dar nu cel din urmă, este cel de care toţi m-au avertizat. Nu am vrut să cred, până când nu m-am ars pe propia piele. E adevărat am avut şi eu uneori partea mea de vină dar nu se face niciodată ce ai făcut tu. Te-am ajutat când ai avut nevoie şi când ai apelat la toţi amicii tăi şi ţi-au întors spatele ai venit la mine. Şi tu m-ai ajutat pe mine şi nu m-am plâns niciodată că nu ai făcut mereu ce ai zis. Ai făcut cinste… oricum cred că s-a plătit îndeajuns. Am crezut în tine când toţi ziceau că eşti un nesimţit. Nu sunt vorbele mele. Pentru că eu nu am nimic cu tine. Te-ai certat cu mine pentru o prostie. Nu te-am lăsat să mori… nu te-a pus nimeni să promiţi că faci pe şoferul şi să bei. Dacă făceai ceea ce ai zis nu mai erai în pericol să „mori”. Oricum eu m-am nimerit acolo din greşeală şi chiar nu mă duceam pentru că eu făcusem o promisiune prietenului care era cu mine, în acea seară, şi când spun ceva nu dau înapoi, eu nu sunt obişnuit să zic că fac ceva şi când colo să fac pe dos.

Sincer nush cum mă consideraţi voi pe mine, dar eu tot vă respect… pentru tot ceea ce a fost, chiar dacă m-aţi întepat, fiecare în felul lui. Doar că ceva s-a rupt, şi sincer niciodată nu va mai fi ca înainte. Mulţumesc prietenilor mei adevăraţi, care sunt lângă mine sau nu, indiferent că am fost jos sau că sunt sus. Ciprian, Alin, Cosmin vă mulţumesc. La bine şi la rău aţi fost lângă mine.  Prietenii adevăraţi oricum se numără pe degetele unei singure mâini.

Numai bine!


Responses

  1. da…cam foarte dur, dar adevarat.
    totusi eu inca sper si cred ca exista si prieteni adevarati!
    e tare greu sa trecem peste toate aceste ‘prietenii’, dar am invatat macar sa analizam mai bine oamenii din jur, inainte de a avea incredere in ei, si, cred ca cel mai important, ar trebui sa invatam sa apreciem si sa pretuim oamenii de langa noi si prietenii adevarati!

    dar…sa nu uitam ca majoritatea iertam, dar nimeni nu uita…

  2. Da poate este dur… dar crede-ma ca este pur si simplu un adevar. Dar stii care este partea cea mai tare ca desi eu sunt cel care a comis greseli mai mici pardonabile… pentru toti cei trei descrisi aici… tot eu sunt nesimtitul. Ei nu sunt cu nimic de vina…
    Asta e viata e frumoasa si trebuie traita… cunostinte de genu ti le faci non-stop. Drumul de la cunostinta la prietenie este insa lung.

  3. eu cred ca in ziua de azi cuvantul ‘prietenie’ este prea des utilizat…
    sau, poate, suntem noi ‘de moda veche’ si am ramas la ceea ce odata insemna PRIETENIA…
    dar, astia sunt oamenii, invatam din greseli, invatam sa nu mai fim atat de deschisi…

    si uite asa ne traim viata gonind dupa fericire si uitand sa ne oprim in loc si sa ne bucuram de ceea ce avem acum….

  4. Lumea a ajuns prea grabita, si cred ca atunci cand vezi pe cineva care impartaseste aceleasi pasiuni ca si tine si sta tot timpul langa tine te grabesti sa-l numesti prieten.
    Si nu cred ca noi suntem de „moda veche”. Nu, refuz sa cred asta. La urma urmei toti sunt constienti de aceasta chestie. Numai ca poate refuzam sa vedem cine ne sunt prietenii adevarati, de teama de a nu ramane singuri.
    E un mod de a privi lucrurile. Depinde de fiecare persoana.

  5. Pe foarte multi ii poti numi cunostinte – foarte putin iti sunt prieteni!
    Trist dar adevarat!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: