În preajma celor două sărbători importante din an şi anume Paştele şi Crăciunul, lumea parcă a înnebunit cu cumpărăturile. În special de Crăciun vezi numai reduceri peste reduceri, promoţii peste promoţii, false promoţii care uneori dacă cumperi la bax rişti să dai mai mulţi bani decât ai cumpăra aceeaşi marfă pe bucăţi. Dar lumea nu vede… au văzut promoţie, creierul le-a fost spălat şi au început goana după cumpărături.

Orice ţară este reprezentată de ceva simbolic, iar când te gândeşti la Franţa şi în special la Paris, primul lucru care îţi vine în minte este clar, Turnul Eiffel. Aşa cum pentru noi Casa Poporului contruită de Ceauşescu, este un simbol cu care ne mândrim, sau Statuia Libertăţii din New York este pentru americani, aşa este turnul pentru francezi, un simbol, o construcţie măreaţă de 324 m, din oţel, care te face să te gândeşti cât de ingenioasă şi de deşteaptă poate fi o persoană care îşi pune mintea la contribuţie. Interesant pentru noi românii, este faptul că, Gustave Eiffel, căci el a fost inginerul constructor, a folosit o tehnologie descoperită de către un inginer român, pe numele lui Gheorghe Pănculescu, din fier forjat, fără de care probabil acest simbol nu ar mai sta în picioare.

Tocmai am adăugat pe blog opţiunea prin care te poţi abona la acest blog. Bine această opţiune era valabilă, dar din silă cred, nu am implementat-o mai devreme. Nu trebuie decât să îţi adaugi mailul la formularul din dreapta, cel de ABONARE şi vei fi informat ori de câte ori apare câte ceva nou atunci când mă apuc să scriu / debitez.

Iată că după aproape 8 luni de zile de la ultima plecare, am luat din nou drumul străinătăţii şi am ajuns într-o ţară total nouă pentru mine şi anume în Franţa. A Paris! mai exact. Spun nouă pentru că eu nu am ajuns niciodată pe tărâm franţuzesc, deşi ocazii au fost. Bine, ştiam că voi pleca de când am intrat pe un proiect pe nume LDHP, care era cu Yoko Franţa şi iniţial mi s-a spus că în aproximativ 5 săptămâni, totul se va termina şi va culmina cu o plecare în ţara lui Voltaire.

Deoarece am fost ocupat cu alte proiecte nu am mai scris absolut nimic pe blogul personal. Fie că a fost vorba de serviciu, fie ca a fost vorba de câteva proiecte personale sau pur şi simplu timp liber doar pentru mine şi familia mea cert este că nu am mai scris nimic. Acum stau şi mă întreb de ce nu am mai scris nimic? iar răspunsul este ca NU ŞTIU şi îmi pun această întrebare pentru că mie, frate, chiar îmi place să scriu, iar subiecte am destule.

După aproape 3 luni de dispariţie de pe domeniul Online iată că m-am hotărât să trec la acţiune şi să iau din nou taurul de coarne şi să încerc să vă încânt cu povestirile / părerile personale despre aproape absolut orice. Nu, nu am „murit” :P cum poate au afirmat unii, doar că în ultimul timp, am fost puţin mai ocupat ca de obicei, având la serviciu, în desfăşurare un proiect foarte stresant, care îmi ocupa o foarte mare parte din timp chiar şi din timpul liber.

Dat fiind că s-au afişat notele la examenul de Bacalaureat, iar rezultatele au fost nu proaste ci extraordinar de proaste iată că mă prezint şi eu cu câteva păreri, referitor la ceea ce s-a petrecut anul acesta cu BAC-ul. Îndrăznesc să abordez acest subiect puţin „tabu” pentru că am citit în ultimul timp pe multe site-uri păreri despre rezultatele obţinute şi sincer să fiu au fost câteva de la care m-am cam enervat, în principal în articolul a fost prezentat aici. Articolul este bun doar că anumite pasaje m-au cam scos din sărite.

Capitala Emiratelor Arabe Unite, Abu Dhabi, este un oraș foarte mare şi la propiu şi la figurat, şi practic este o insulă în forma literei T aflată în Golful Persic. În traducere liberă, Abu Dhabi, înseamnă ”tatăl gazelei”, iar emiratul cu același nume reprezintă cam 30 la sută din populația totală a statului cu aproape 1,4 milioane de locuitori, şi ca întindere ocupă aproape 80 la sută din suprafața totală a unuia dintre cele mai bogate state din Orientul Mijlociu. Este cel mai verde oraș din stat, autoritățile ”cheltuind” aproape 250 milioane galoane de apă, iar 90 la sută din această apă provine din apa desalinizată a mării.

Este unul din cele 7 emirate ale U.A.E., care împreună cu Abu Dhabi, Sharjah, Ajman, Umm Al-Qaiwain, Ras Al-Khaimah, Fujairah formează acest stat. Este al doilea emirat ca mărime și ca populație după emiratul Abu Dhabi. Apoi cine aude de Dubai… se gândește probabil la vacanțe, plajă, soare mereu, Burj al Arab și insula în formă de palmier. Spun asta pentru că mie asta îmi trece prin în minte când aud de Dubai.

Este a IV-a săptămână de când sunt aici și probabil cei care citesc ce debitez eu pe aici se întreabă… Ce naiba face ăsta nu postează absolut nimic… nici o poză din Abu Dhabi. Să vă spun sincer… eu … nu am vizitat absolut nimic. Da, eu… un împătimit al călătoriilor, nu m-am deplasat decât în jurul hotelului în căutare de mâncare, şi până la Abu Dhabi Mall un mall care se află la 15 min de mers pe jos de la hotel.

Vă întrebați probabil… de ce wtf? Pentru că în contractul agreat de la bun început între Yoko România și YME, s-a specificat că voi sta aici până în iunie, în 3 ture a câte cel putin 4 săptămâni fiecare. Deci timp aveam berechet, m-am gândit eu. Numai că în această firmă, şi în general în viață, socoteala din târg nu se potriveşte mai niciodată cu cea de acasă şi iată că am fost anunţat că pe data de 24 martie 2011, aventura mea de aproape trei luni în Orientul Mijlociu va lua sfârşit după 6 săptămâni. Bine, încă nu este oficial, pentru că Roxana, șefa mea, nu a dat nici un răspuns, dar mai mult ca sigur așa va fi.

Îți urez un călduros La Mulți Ani, să fii sănătoasă, în principal tot ce este firesc să urezi la un asemenea eveniment. Ești o ființă atât de drăguță, politicoasă, frumoasă, sinceră, spirituală și unică pe această lume și eu sunt o persoană norocoasă că te am lângă mine.

PS: Pentru cei care o cunosc dar și pentru cei care nu o cunosc, și care doresc să îi lase un mesaj sărbătoritei prin intermediul acestui blog sunt rugați să posteze un comentariu